luni, 22 iunie 2009

Felinarul roşu arde şi dimineaţa

Într-o zi, pe la 9.00, mă întreptam chinuit de somn şi fără cafea în venă spre zona Gării de Nord. Aveam timp mai mult decât suficient să ajung unde trebuia. Era răcoare şi m-am gândit să o iau pe jos, doar-doar mişcarea îmi va face bine.

Am coborât din tramvai la Basarab şi am luat-o pe aleea de lângă blocuri. Am făcut câţiva zeci de paşi, apoi mi-am aprins o ţigară. Nu era nimeni în jur.

De pe o stradă din dreapta se iveşte o ţigancă bătrână, d-aia cu fuste, fără bani în păr. Când am văzut că vine spre mine, m-am gândit că vrea o ţigară. Cum eram cu una aprinsă în mână, nu puteam să mint că n-am. De obicei o fac.

M-am stresat degeaba, nu voia ţigară. Ţinea să afle altceva:
- Vrei pi*dă?

M-am înroşit de ruşinea ei, crezând că are de gând să facă ceva necuviincios cu mine. Dar nu, m-am înşelat încă odată. Citind în ochii mei nedumerirea, m-a lămurit:
- Am câteva fete colea, aproape. Vrei?
- La ora asta?

A pleca fără să zică nimic. Cred că se supărase.

vineri, 5 iunie 2009

Şi fetele ce mai zic?

Spania este a treia ţară din Europa care a legalizat căsătoriile între persoane de acelaşi sex, după Olanda şi Belgia. Acum, că am lămurit şi acest aspect administrativ, să înceapă povestea.

Doi prieteni au mers recent în plimbare la Barcelona. Toate bune şi frumoase, mai ales atmosfera de la un bar cu prilejul calificării Barcelonei în finala Ligii Campionilor, pe care de altfel a şi câştigat-o.

Într-o zi cu soare, dorind să-şi odihnească puţin oscioarele, au tras la o terasă situată pe o străduţă cochetă. După câteva minute au constatat că cei trei tineri vânjoşi de la masa alăturată sunt homosexuali, pentru că aceştia îşi discutau problemele sentimentale în văzul şi auzul târgului. Avem şi un dialog savuros:

Gay 1, serios: Aveam un prieten...
Gay 2, glumeţ: Vrei să spui "Demult de tot aveam un prieten"
Gay 1, tot serios şi puţin melancolic: Da... Aveam un prieten care vroia să stăm tot timpul în casă, să ne-o tragem întruna. I-am spus la un moment dat că nu mai pot aşa, că am nevoie de amicii mei, că am nevoie să mai ies din casă.

Sorb din pahare şi continuă:
Gay 2: O ştii pe X?
Gay 1: Da, cum să nu.
Gay 2: S-a dat la mine într-o seară.
Gay 1, zâmbind: Ah, dar ştii că are sânge de ţigancă?
Gay 3: Dar un ţigan gay cunoaşteţi?

miercuri, 3 iunie 2009

Inocenţă şi draconic

Am un prieten care e profesor într-un loc uitat de lume. Câţiva dintre copiii de la clase (V-VIII) sunt chiar sărăcuţi la minte. N-ai ce să scoţi din ei. Mi-a arătat nişte lucrări de control. Nicio enzimă, nicio proteină, nu mai zic de vreun neuron.

Să nu credeţi că-şi bate joc de ei. În final îi trece, pentru că sigur n-ai să-i întâlneşti într-un liceu. Asta o spun chiar părinţii lor.

În pauză, când vrea să bea o cafea şi e ocupat cu desenatul schemelor la tablă, amicul meu îl trimite pe unul dintre aceşti copii la un tonomat de la parterul clădirii să-i aducă preţioasa băutură.

Într-o zi ca oricare alta, povestea se repetă. Când băiatul se întoarce cu cafea...
Profu': Ai scuipat în ea?
Elevu': Nu, dom' profesor!
Profu': Prost eşti!