duminică, 21 martie 2010

Pentru frizeriţele de modă veche

Mă tund la o frizerie de modă veche de lângă bloc. E atât de aproape că aş putea ieşi în pijamale şi nu s-ar prinde nimeni. Şi, cum e de modă veche, are şi nişte tanti pe măsură.

Recent au renovat. De fapt, au igienizat, cum scria pe uşa ca de magazie. La doamne, unde se pune părul pe moaţe, e mai frumos, e mai roz. La băeţi, aceleaşi scaune vopsite ani la rând.

Sunt două doamne la care urăsc să pic în tură. Una e mai tinerică şi foarte înaltă, bine făcută. Cum stă în spatele meu şi dă cu maşina sau cu foarfeca, îi simt respiraţia în creştet. Suflă ca o vacă la propriu.

Cea de-a doua este mai în vârstă şi pare că nu e vie. În afară de întrearea „Cum vreţi?”, nu auzi nimic de la ea. Cu ochelarii pe nas, îţi studiază tacticos capul, dar cred că vede dincolo de materie.

Îmi plac gesturile ei. Şterge cu pensula fiecare sculă pe care o foloseşte fără să îndepărteze totuşi părul. Gesturi mecanice, ca în prag de pensie.
De ce mă tund la ele? E mai scump ca în alte părţi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu